Azi m-am simtit din nou ca in copilarie. Stiti voi… perioada aceea in care nu prea ai treaba decat cu scoala si joaca. Nu tu trezit devreme (doar daca nu ai ore de dimineata), nu tu grija curateniei, a pregatirii mesei, a cumparaturilor, daca iti ajung banii toata luna (bine, grija asta e si acum) sau daca ai ce pune pe masa.

Dar nu, nu despre toate acestea este vorba ci de perioada in care apa calda se dadea cu portia 2 ore pe zi, odata la 2-3 zile, si atunci jumatate din timp fiind mai mult rece. Nu aveai decat 15 minute la dispozitie sa faci dus pentru ca mai erau si altii la rand, iar ultimul risca sa se clateasca cu apa rece.

In rest incalzea mama o oala mare cu apa rece, si aceea oprita preventiv in cada pentru orice nevoi, si te spalai frumos in lighean.

Nu pot decat sa ii multumesc doamnei Firea si RADET-ului pentru ca mi-au trezit astfel de amintiri placute si m-au intors in trecut cu 35 de ani. Abia astept ziua in care vom avea curent electric tot cu portia, dar mai degraba vine cea in care scoatem de la naftalina plapumile de 50 de kilograme, sosetele de lana si manusile facute de bunica, pentru ca, daca nu e apa calda la robinet, nu e nici in calorifere. Sa vad daca mai gasesc pe undeva resoul electric, lampa cu gaz sau lanterna patrata cu baterii ELBA.

Ii multumesc si in numele copiilor din anumite spitale si cartiere bucurestene care au si ei acum posibilitatea de a trai aceste experiente.

Si vreau sa ii doresc Sarbatori fericite si cu caldura si apa calda si sa aiba ce pune pe masa. Sunt sigur ca frigiderul il are deja plin.