Primele 3 luni in UK au trecut foarte, foarte repede. Nici nu mi-am dat seama cand am trecut de la stadiul de „doar ce am aterizat si acum ce facem” la cel de „trebuie sa ne cautam o casa mai mare de inchiriat sa ne putem primi prietenii cum trebuie”. Per total e bine daca excludem dorul de familie.
Dupa cum va ziceam intr-o postare anterioara am observat ca tot mai multi prieteni au luat calea UK-ului. Ba chiar unii dintre ei m-au rugat sa dau si niste sfaturi despre cum ne-am descurcat cu treburile administrative. Trebuie neaparat sa fac o postare despre informatii utile despre UK – un fel de ghidul noului venit.
In privinta jobului, trecerea de la o companie mare la una mica s-a dovedit de bine pentru noi. Suntem mai relaxati, munca se termina la 17 maxim 18 si cel mai important, am invatat foarte multe. Am inceput sa vad si eu partea practica a muncii mele. Majoritatea colegilor sunt ok si sunt buni pe ceea ce fac. Perioada de proba expira peste alte 3 luni deci sunt half way there.
Oamenii sunt in regula per total, un pic cam prefacuti pe alocuri, dar in timp te obisnuiesti cu stilul lor. Din experienta am invatat ca daca o persoana este prea prietenoasa cu tine la inceput inseamna ca ceva nu este in regula. Am intalnit doua astfel de persoane care s-au dovedit a fi rau intentionate. Mai bine evitati persoanele care se straduiesc prea tare sa va devina prieteni, ar putea avea un motiv ascuns.
Contrat asteptarilor mele vremea este destul de ok. Da,ploua zilnic. Dar in fiecare zi iese si soarele, macar pentru 5 minute. Iar totul in jurul meu este verde crud, indiferent de anotimp. Nu cred ca o sa trecem de 25 de grade vreodata aici.
Vreau sa raman? Cel putin pentru anul asta da. In UK societatea inca se bazeaza pe incredere dar si pe amenzi usturatoare. Aici oamenii inca se mai saluta pe strada, vecinii sunt inca amabili iar in trafic sunt destul de politicosi si nu claxoneaza decat in cazuri extreme. Asta cel putin in zona mai de tara unde am nimerit noi, pentru ca in orasele mari este usor diferit. In Birmingham, cel mai mare oras de langa noi, se simte imediat o diferenta. Traficul este mult mai agitat si apar nesimtitii. Se pare ca indiferent de tara in care te-ai afla, orasele par atinse de aceasi boala: nesimtire si graba.
Per total este bine, mai bine decat in tara. Ideal ar fi sa avem in Romania aceleasi salarii ca aici (ca preturile sunt deja la fel in tara) si as propune si aceleasi amenzi. Da, amenzi mari pentru toata lumea, fara lasa ca il cunosc eu pe X care e sef peste Y si scap. Poate asa am avea sanse sa ne vindecam.