Se deschide usa la Subsol 1. Trei barbati dau sa intre.

– No! Ne ?âne pe t??i?
– ?âne, ?âne, zice unul dintre ei, care intrase deja in lift

Ma uit la ei: trei ardeleni sadea, la vreo 65-70 de ani, b??o?i si încheia?i la haine pana în gât. De?i afar? sunt 20 de grade, niciunul nu transpira.

Cel care intrase primul se uita la butoanele de la lift si apasa in graba pe butonul care indica etajul 1, impins de la spate de ceilalti, care, miscandu-se cu „iuteala” specifica oamenilor din zona, sunt aproape prinsi intre usile liftului.

Apoi, liniste. Liftul ajunge la destinatie, se deschide usa si cu acelasi pas molcom cu care au intrat, imperturbabili, cei trei ies din lift:

– No! Ap?i aici îi? intreaba primul
– Aici, aici! mai zice cel care raspunsese si prima data la intrebare.

Dupa ce fac insa cativa pasi, cand primul exclama:

– No! Tu nu vezi? Nu ?i-am zis eu ca nu-i aici?
– No, dar? aici nu-i parterul! exclama al doilea mirat.

Dau sa intre in lift inapoi, insa usile li se inchid in nas. Apuc sa le spun ca scarile sunt in dreapta liftului si au de coborat trei etaje pana la parter.

Nu stiu daca m-au crezut sau nu (hotelul are doua mezanine, intre parter si etajul 1) sau daca au asteptat acelasi lift. I-am revazut insa peste cateva ore in parcare, langa o masina cu numar de Bihor. Se miscau la fel de „repede”.

O nelamurire insa am: al treilea, de ce nu a zis nimic niciodata?