Fac parte din categoria oamenilor carora le place foarte mult sa planifice. Totul, pana la ultimul detaliu daca s-ar putea. Insa acesti oameni, sau cel putin eu, sufera de inca o alta problema. Din vocabularul lor ( al meu) a disparut ziua de azi. Toate se intampla maine sau de maine.

Sa va explic. Sufar si de o lene imensa. De aceea toate lucrurile se intampla maine. Maine fac curat in casa, toata casa. Maine spal vasele, azi nu mai am chef. Maine fac o paine, maine pun la spalat, maine merg la dentist, maine rezolv nu stiu ce problema, maine duc si masina la spalat, maine scriu pe blog. La un moment dat te intrebi cam cate ore are acest maine de incap toate activitatile astea? 48 sau 72 de ore? In nici un caz doar 24. Maine se aduna prea mult lucruri de facut si iar nu mai faci nimic, pentru ca apare un nou maine cand poti din nou amana toate activitatile.

Exista si categoria activitatilor de maine. De maine ma duc la sala, nu mai mananc dupa 10 pentru ca am inceput sa iau proportii, de maine citesc dupa ce ajung de la munca, de maine incep sa calc ( asta este foarte nerealista realizarea), de maine ma las de tot de fumat, de maine nu ma mai culc fara sa ma demachiez si lista poate continua la nesfarsit. Sunt o gramada de activitati pe care le consider daunatoare care de maine nu se vor mai intampla. Dar ghiciti ce? Intotdeauna exista un nou de maine….

Bine, bine dar azi ce fac? Azi nu am niciun chef de nimic, azi stau si ma uit la televizor. Azi ma joc pe tableta pana ma ia somnul si ma enervez ca iar nu am trecut de nu stiu ce nivel de Candy Crush si iar mi s-au terminat vietile. Azi ma uit iar la Razboiul depozitelor sau Asii Amanetului sau nu stiu ce serial dubios de pe Cinemax cu un politist irlandez pe nume Corky.  La ce ma ajuta ca pe maine o planuiesc in detaliu, de la ce ora la ce ora o sa fac cutare lucru, daca nu ma tin de program?

Si atunci ma intreb ce s-a intamplat cu azi? Unde a disparut ziua de azi? Unde este acum? Cum sa ma motivez sa incep de acum?