Kalimera, Hellas (1)

Ei bine, e o poveste lunga, de aproape doua saptamani. Doua saptamani petrecute in Grecia, cu peste 2500 de kilometri parcursi si cam 3000 de poze facute. In total 5 zile petrecute pe continent si 8 zile pe insula Santorini, departe de aglomeratie si galagie, in mijlocul Mediteranei.

Vacanta a inceput cu 2 zile de facut bagaje. Cand ai 3 copii, doua zile nu sunt suficiente. Daca faci lista cu cate ai de luat nu iti ajung doua coli A4 de hartie. Si, chiar daca stabilesti cu prietenii ca plecarea este la ora 5 dimineata, pe tine te apuca 12 noaptea cu bagajele facute pe jumatate si gandindu-te ca trebuie sa mai faci si un dus, sa-ti pregatesti hainele si sa mai apuci sa pui si tu capul jos pe perna. Iar cand suna ceasul, habar nu ai ce se intampla si de ce este galagie.

Te dezmeticesti cand esti deja pe drum si vezi cum soarele rasare peste Baragan. Ajungi la Giurgiu si platesti taxa de pod si ramai uimit cand vamesul iti vorbeste romaneste, desi te-ai fi asteptat sa-ti zica un „Dobro Utro”. Se uita la pasapoarte, 5 la numar, si-ti spune cu putin sarcasm (sau invidie?) ca te-au costat mai mult decat toata excursia, apoi iti face semn sa circuli.

Treci Dunarea in Bulgaria, iei o vigneta de drum de 10 leva pentru 1 saptamana. Cea de 1 zi nu exista, desi are pretul scris pe tabela afisata ostentativ pe chiosc. Apoi, bagi viteza pe autostrada, spre Kulata, granita cu Grecia. Treci de blocurile din Ruse, mai daramate si mai urate decat multe din Romania si iti continui drumul pe autostrada. Drumul bunicel, aproape tot desfasurandu-se prin muntii Bulgariei. Faci o scurta pauza la jumatatea drumului intre Ruse si Sofia si apoi ocolesti Sofia pe la nord, un drum foarte plictisitor, pana iesi din nou pe autostrada.

Granita cu Grecia parca nici nu exista. La fel ca si vigneta. Am intrebat la un restaurant la care ne-am oprit imediat ce am trecut ganita si au deschis mainile largi: no vignete, no tax. In schimb ne-a lovit caldura.

Relieful si vegetatia din Bulgaria sunt aproape in totalitate la fel cu cele din Romania. Cu cat inaintezi spre sud se pot observa schimbari, mai ales in vegetatie. Insa, nu m-as fi asteptat ca Grecia sa difere atat de mult. Un relief foarte stancos, rosu, cu putina vegetatie. Oriunde este o portiune mai intinsa se vad lanuri cu cereale. In rest, foarte multe livezi de maslini.

Aproape tot drumul parcurs in Grecia a fost pe autostrazi. Infrastructura este foarte bine pusa la punct si inca se mai lucreaza la extindere pe unele portiuni. Sunt multe puncte de plata si la fiecare platesti cam 2-3 EUR.

Prima seara, dupa aproape 900 de kilometri parcursi, am petrecut-o in Kastoria, la o pensiune de 4 stele pe marginea lacului: Villa del Lago. O pensiune super, cu gazde foarte amabile si unde ne-am simtit excelent. Daca nu aveam planurile deja aranjate, as mai fi stat acolo macar o noapte. Daca aveti drum acolo, o recomand cu cea mai mare placere. Gazda, George Hounouzidis (vilalago@otenet.gr) este un tip super.

Ne-am relaxat si odihnit dupa drumul lung facut din Bucuresti, urmand ca a doua zi sa ne continuam calatoria catre destinatia noastra finala, Santorini.

(va urma)

Lasă un răspuns

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.