?i am ajuns la ultima postare de genul. Celelalte, aici
Jude?ul Neam? – dup? ora?ul Piatra Neam?, neam? cu sensul de „german”, teutonii construind o fortifica?ie în zon?
- Ora?ul Piatra Neam? – Orasul Piatra Neamt este mentionat documentar pentru prima data in 1387 sub numele de Kamena (Piatra) intr-o lista a oraselor mentinuta de rusi. In anul 1431 apare sub denumirea de Targul de la Piatra lui Craciun, dar statutul de targ domnesc il primeste doar in anul 1453. Curtea domneasca de aici construita de Stefan Cel Mare este mentionata in mai multe randuri (1552, 1570, 1594). Asezarea a purtat numele de Piatra pana in anul 1859 cand se adauga cuvantul Neamt, devenind astfel Piatra Neamt. Aceasta masura a fost necesara pentru a deosebi orasul de alte localitati care purtau numele de Piatra si care erau destul de numeroase la aceea vreme.
Jude?ul Olt – dup? râul Olt, cunoscut înc? pe vremea dacilor sub numele de Alutus.
- Ora?ul Slatina – Exist? p?reri împ?r?ite cu privire la provenien?a numelui ora?ului. O prim? variant? sugereaz? c? numele Slatina este de origine slav?, derivând din cuvintele „slam” (p?mânt) ?i „tina” (s?rat); astfel numele s-ar traduce prin „p?mânt s?rat”, „s?r?tur?”, „ap? s?rat?”, care se refer? la apa râului Olt. Aceast? ipotez? pare s? fie argumentat? de toponimia slav? a unor zone din ora? ?i din împrejurimi, precum ?i a unor localit??i din apropiere. O a doua ipotez? sus?ine c? numele ora?ului provine din limba latin? arhaic?: „Salaatina”, „Salatina”, „Slatina” – rezultând a?adar c? ora?ul Slatina poart? numele coloniei romane instalat? cândva aici.
Jude?ul Prahova – dup? râul Prahova, denumire de origine slavon?: prah– însemnând cataract? de ap? (înrudit cu cuvântul românesc prag) + sufix –ova
- Ora?ul Ploie?ti – Legenda spune c? demult, înainte de întemeierea ??rii Române?ti, într-o poian? spre marginea de miaz?noapte a nesfâr?itului Codru al Vl?siei, a poposit un cioban, Mo? Ploaie, împreun? cu cei 7 feciori ai s?i cu turmele sale. G?sind aici iarb? bun? pentru oi, dar ?i ceva p?mânt rodnic pentru agricultur?, nu a plecat mai departe, ci a construit case pentru el ?i pentru copii lui, întemeind o a?ezare c?reia i-a dat numele s?u. Cât adev?r con?ine aceast? legend? este greu de spus. Se mai poveste?te c? Ploie?tii aveau ?apte case ?i un schit de maici ?i c? locuitorii, înmul?indu-se, ?i-au cucerit locuri de case ?i ogoare, ca toporani în lupt? cu p?durea. O alt? variant? ar fi aceea c? în vechime, ora?ul s-ar fi numit Pl?ie?i ?i nu Ploie?ti, întrucât „aici s-ar fi aflat un post permanent al pl?ie?ilor lui Mihai Viteazul p?zind grani?a spre Transilvania”
Jude?ul Satu Mare – Ora?ul Satu Mare – S?tmar, de la numele Zothmar, c?petenia coloni?tilor germani adu?i de regina Gisella în sec. al XI-lea. Comitatul S?tmar se învecina la vest cu Comitatul Szabolcs, la nord cu comitatele Bereg ?i Ugocea (Ugocsa), la nord-est cu Comitatul Maramure? (Máramaros), la sud-est cu Comitatul Solnoc-D?bâca (Szolnok-Doboka), la sud cu Comitatul S?laj (Szilágy) ?i la sud-vest cu Comitatul Bihor (Bihar). El este situat la sud de râul Tisa (Tisza). Râul Some? (Szamos) curgea pe teritoriul comitatului. În 1920, prin Tratatul de la Trianon, cea mai mare parte a teritoriului s?u a revenit României.
Jude?ul S?laj – din magh. Szilágy, compus din szil (ulm) + ágy (albie), adic? Valea Ulmilor (Iorgu Iordan: Toponimia româneasc?).
- Ora?ul Zal?u – De-a lungul timpului Zal?ul este amintit sub diferite denumiri: Oppidum Zilah, Zila, Zilahu, Zalahu, Zylok, Zilaj, Ziloc, Ziloch, Zillermarkt, Zillenmarkt, Walthenberg. De remarcat c? în h?r?ile române?ti ?i în documentele în limba român? din perioada interbelic?, dar ?i din primele dou? decenii posbelice, numele ora?ului era scris de regul? „Z?lau”, forma „Zal?u” a r?mas definitiv? dup? reforma administrativ-teritorial? din 1968. Dr. Peth? S., care se ocup? de originea acestui nume în gazeta “Szilagysàg” (a. 1900, nr. 15) sus?ine c? numele Zilah ar fi de origine dac?. În limba vetero-slav?, care dup? p?rerea lui ar fi fost ?i limba dacilor, sau cel pu?in a influen?at aceast? limb?, cuvântul Zilaj înseamn?: brâu.
Jude?ul Sibiu – Ora?ul Sibiu – provine din numele râului Cibin, care deriv? din slavul sviba (sînger, corn). Latin: Cibinium’. Alternativ, este considerat din limba dac? de la *Cebonie (Cedonie) a?a cum apare în Tabula Peutingeriana. Sibiul a fost fondat pe locul unei mai vechi a?ez?ri, probabil slave, imediat dup? mijlocul secolului al XII-lea de coloni?ti sa?i din teritoriul Rin-Mosela. Prima men?iune a cet??ii este f?cut? în 1191 sub numele Cibinium într-un document ecleziastic de la Vatican. Prima atestare documentar? în forma Hermannstadt dateaz? din anul 1223, dar exist? ?i men?iuni ale numelui Villa Hermanni.
Jude?ul Suceava – Ora?ul Suceava: Exist? urm?toarele dou? teorii cu privire la originea numelui ora?ului Suceava:
- Simion Dasc?lul în „Letopise?ul ??rii Moldovei pân? la Aron Vod?”: „Suceava scrie (Grigore Ureche) c? o au desc?lecat ni?te cojocari unguré?ti, ce s? chiam? pre limba lor suci, iar Suceava pre limba ungureasc? s? chiam? Cojoc?rie.” Numele se compune din maghiarul „sz?cs” (pronun?at: „suci”), în traducere „cojocar”, „suci” + sufixul slavo-român „–eav?”, rezultând „cojoc?rie” (în maghiar? „sz?csség”). Originea slav?, bulgar? sau român? a sufixului „–eav?” prezent în cuvintele gâlceav?, iznoav?, isprav? etc. este dezb?tut? ?i ast?zi.
- De la râul Suceava, al c?rui nume vine din românescul „soc” (specie de arbu?ti), articulat „socea” + sufixul slav „–va” (prezent ?i în „Moldova”). Aceast? etimologie este problematic?, fiindc? forma articulat? a substantivului „soc” este „socul”, nu „socea”.
Jude?ul Teleorman – Teleorman ar putea s? aib? sensul de p?dure nebun? (în limba turc? din Turcia: deli orman). Din vechea P?dure nebun? de odinioar? s-a p?strat, pân? pe data de 17 iunie 2010, când a fost scos din r?d?cini, în urma unei furtuni, în nordul jude?ului, în satul Plopi, cel mai b?trân stejar din ?ar?. Este îns? posibil ca teleorman s? fi însemnat „p?durea cuman?” ori „p?durea cumanilor”, avându-se în vedere c? printre denumirile date popula?iei cumane se num?r? ?i mai pu?in cunoscutul tele. Se presupune c? numele a r?mas de la cumani din epoca în care teritoriul viitoarelor principate Moldova ?i ?ara Româneasc? avea, în documentele ?i cronicile medievale, denumirea „Cumania neagr?”.
- Ora?ul Alexandria – Ideea întemeierii ora?ului Alexandria î?i are originea în hot?rârea unor grupuri de locuitori din Zimnicea ?i Mavrodin de a înfiin?a un ora? liber de orice ingerin?? str?in?. Întemeiat în 1834, dup? planurile urbanistice elaborate de inginerul austriac Otto von Moritz, ora?ul ?i-a luat numele domnitorului de atunci al ??rii Române?ti, Alexandru Dimitrie Ghica (1834 – 1842) ale c?rui oseminte se g?sesc depuse ast?zi într-un monumental sarcofag din incinta Catedralei Episcopale „Sfântul Alexandru” din municipiu.
Jude?ul Timi? – dup? râul Timi?, denumit Tibisis de c?tre romani
- Ora?ul Timi?oara – Prima atestare documentar? a localit??ii Timi?oara este destul de controversat?, aceasta fiind plasat? de speciali?ti în 1212 sau în 1266. În 1175 este men?ionat comitatul Timi?, dar sursele nu men?ioneaz? care este centrul economic ?i administrativ al acestuia. În momentul atest?rii sale acesta f?cea parte din comitatul Timi?, o unitate administrativ teritorial? a regatului ungar. Fiind a?ezat? într-un punct strategic, de unde putea fi controlat? o mare parte a Câmpiei Banatului, atât Timi?oara cât ?i func?ia de comite de Timi? au devenit din ce în ce mai importante. Timi?oara a primit un impuls deosebit în timpul domniei regelui Carol Robert de Anjou, care în urma vizitei sale din 1307 a ordonat construirea aici a unui palat regal. În timpul anarhiei feudale, acesta va muta capitala Ungariei la Timi?oara. Numirea lui Ioan Huniade în func?ia de comite de Timi?, în 1440 marcheaz? un capitol aparte din istoria Timi?oarei. Iancu de Hunedoara a fost cunoscut în întreaga regiune pentru reputata victorie de la Belgrad asupra otomanilor, fiind considerat în acea vreme ap?r?tor al cre?tin?t??ii. El a transformat ora?ul într-o tab?r? militar? permanent? ?i în domiciliul s?u, dup? ce s-a mutat aici împreun? cu familia. Astfel, cetatea va r?mâne în posesia Corvine?tilor pân? în 1490.
Jude?ul Tulcea – Ora?ul Tulcea – denumire compus? din Tul (etimologie necunoscut?) + turk cay (râu, ap? curg?toare). Ora?ul este situat pe 7 coline din Dealurile Tulcei, pe o vatr? populat? continuu începând din perioada culturii Gumelni?a (2900 – 2200 î.C.), continuând cu a?ezarea greac? Aegyssus (secolul VIII î.C.), cu portul ?i ora?ul roman din secolele I – II d.C., cu ora?ul numit Tulcea din vremea lui Mircea cel B?trân. Sub st?pânirea otoman? ora?ul decade, un reviriment înregistrându-se odat? cu deschiderea canalului Sulina. Ora?ul a fost atestat documentar în anul 1506.
Jude?ul Vaslui – Ora?ul Vaslui – nume derivat din hidronimul Vaslui, compus din Vas sau Vasul (etimologie necunoscut?) + turk uj (râu, ap? curg?toare). Se pretinde c? ora?ul Vaslui ar fi fost înfiin?at de bizantini, în memoria trecerii lor în Dacia Oriental? ?i îi d?dur? numele de Basilica, dup? numele Împ?ratului Basile Bulgaroctonul. Vasluiul este atestat documentar din anul 1375. În 1435, în timpul lui ?tefan al II-lea Vaslui devine re?edin?? domneasc? ?i capitala Moldovei Meridionale, fapt pentru care se construie?te aici o Curte Domneasc?. Loc de popas ?i ad?post pe drumul comercial dintre Halici ?i Dun?re, care f?cea leg?tura dintre cet??ile de pe ??rmul M?rii Negre ?i cele de la Marea Baltic?, unul dintre cele mai vechi târguri din Moldova, dar ?i una din a?ez?rile medievale de seam? ale Moldovei, al?turi de Suceava, Roman sau Siret.
Jude?ul Vâlcea – cuvânt latin, slav? vâlk (lup) sau române?te vâlcea (vale îngust?). Vâlcea este atestat documentar ca jude? la 8 ianuarie 1392 printr-un act emis de Mircea cel B?trân, fiind primul jude? atestat documentar din România.
- Ora?ul Râmnicu Vâlcea – Prima men?iune documentar? dateaz? din 20 mai 1388, când Mircea cel B?trân confirma m?n?stirii Cozia st?pânirea la Râmnic a unei mori, d?ruit? de Dan I, ?i a unei vii, pe care o f?cuse danie jupanul Budu, cu voia lui Radu I. Prima atestare ca ora? este din 4 septembrie 1389, când Mircea cel B?trân men?iona într-un hrisov c? se afl? în „ora?ul domniei…numit Râmnic”. C? Râmnicu Vâlcea era ora? domnesc, reiese ?i dintr-un document al domnitorului primei uniri a provinciilor române?ti, Mihai Viteazul, care numea ora?ul astfel:„ora?ul domniei mele la Râmnic”
Jude?ul Vrancea – slav? vrana (corb); în româna veche „frânc”, „frâncu” însemna „occidental”, „franc”. Potrivit lui Bogdan Petriceicu Hasdeu, originea numelui „Vrancea” este traco-dacica si ar veni de la cuvantul „vrana”, care se traduce ca „padure” sau „munte”, ori poate de la cuvantul sanscrit „vran” („munte”). Nicolae Iorga si Simion Mehedinti considera ca numele Vrancea vine din slavul „vrana”, care se traduce prin „vrana” sau „gaura de butoi”, idee sprijinita si de forma concava pe care o are regiunea. Dupa alte ipoteze, numele ar fi de origine romana, legat de numele propriu de Vrana.
- Ora?ul Foc?ani – Denumit în multe scrieri „Ora?ul de pe Milcov”, râul pe care voievodul ?tefan cel Mare a stabilit hotarul dintre Moldova ?i ?ara Româneasc? în anul 1482, localitatea a intrat în con?tiin?a oamenilor drept „ora?ul Unirii”. Toponomia ora?ului Foc?ani se trage de la numele familiei Foc?a, „moldoveni buni ?i drep?i din vremea lui ?tefan cel Mare”. Un moment important în istoria Foc?aniului îl constituie perioada Unirii de la 1859, ora?ul legându-?i numele de acest act na?ional pentru totdeauna. La Foc?ani a func?ionat, între anii 1859 ?i 1862, Comisia Central? îns?rcinat? cu elaborarea legilor comune celor dou? Principate
Sursa, Wikipedia
