Pu?in? istorie nu stric? – etimologie (3)

Continuare din num?rul trecut

Jude?ul Dolj – de la slavicul dolu (vale) ?i râul „Jiu” („Jiul de vale”).

  • Ora?ul Craiova – Originea numelui actual al ora?ului este subiectul multor controverse ?i plute?te în legend?; singurul lucru care se poate spune cu certitudine este c? numele vine de la slavonescul „kral” (rege, crai). Localitatea a mai purtat începând cu secolele VII-VIII denumirea latin? Ponsiona (pod peste Jiu). În Craiova de azi se afl? ruinele str?vechii re?edin?e a tribului geto-dac a Pellilor. Toponimul Pelendava are r?d?cina „peled” – care înseamn? umed (legat de a?ezarea în lunca Jiului) ?i sufixul „dava” – care înseamn? cetate, a?ezare, localitate.

Jude?ul Gala?i – ora?ul Gala?i: probabil de la tribul celtic al galilor, care locuiau prin aceas? zon? în antichitate, fie de la regiunea Gali?ia; O alt? variant? ar fi din limba cuman? gala(t) preluat din ar?bescul kalhat (fort?rea??)

Jude?ul Giurgiu – ora?ul Giurgiu: Se spune c? de mult, când înc? turcii umblau pe meleagurile de pe malul stâng al Dun?rii ?i strângeau slugi pentru Imperiul Otoman, se afla aici un cioban, pe nume San Giorgio ce î?i adusese oile la pascut în lunca Dun?rii. Acesta a eliberat un mare grup de oameni ce trebuiau du?i în Imperiul Otoman. Acesti oameni au r?mas aici dup? eliberare si au format dintr-un loc de trecere un târg. Acest târg a purtat numele celui care a fost eliberatorul lor, San Giorgio, ?i de aceea se numeste Giurgiu.

Jude?ul Gorj – de la slavicul gora (munte) ?i râul „Jiu” („Jiul de munte”)

  • Ora?ul Târgu Jiu – ?i-a luat numele de la localitatea a?ezat? la intersec?ia unor importante drumuri comerciale care f?ceau leg?tura între Dun?re, Drobeta Turnu-Severin ?i Transilvania cu un centru roman de pe Olt. În preajma sa sta?ionau cohorte romane, încartiruite în a?ez?ri fortificate. În timpul r?zboaielor de cucerire a Daciei, o parte din armata roman?, conform m?rturiilor istorice, a trecut prin localitate. Ora?ul este men?ionat pentru prima oar? în anul 1406 sub numele de „Jiul”, într-o porunc? dat? m?n?stirii Tismana de c?tre voievodul Mircea cel B?trân. Tot în secolul al XV-lea, localitatea apare pentru prima dat? în documente având calitatea de târg

Jude?ul Harghita – posibil din har („deal” sau „munte” în limbile semitice ?i turcice, vezi A?r?)

  • Ora?ul Miercurea Ciuc – Numele ora?ului este atestat pentru prima dat? sub forma Csíkszereda într-o scrisoare din anul 1558, cu referire la târgurile s?pt?mânale ?inute aici în zilele de miercuri. Pân? în perioada interbelic? denumirea româneasc? a ora?ului a fost Sereda Cicului, dup? care numele a fost tradus în forma actual?.

Jude?ul Hunedoara – de la ora?ul Hunedoara, compus din antroponimul Honod + magh. vára („cetatea lui”), vezi de ex. Timi?-oara. Din toponimul Huniad î?i trag numele Huniazii (=„cei din Huniad”).

  • Ora?ul Deva – S-a presupus c? numele Deva este în leg?tur? cu anticul cuvânt dac dava, care însemna „cetate”. Alte teorii sus?in c? numele s-ar trage de la o legiune roman? care s-a transferat pe locul actualului municipiu de la Castrum Deva, acum Chester în Marea Britanie. Exist? argumente de ordin lingvistic care arat? c? toponimul Deva provine din cuvântul slav deva, care înseamn? „fecioar?”

Jude?ul Ialomi?a – dup? râul Ialomi?a, denumire de origine slavon? ialov = „pustiu”

  • Ora?ul Slobozia – Numele actual al municipiului vine de la cuvântul românesc, de origine slavon?, „slobozie” care desemna o localitate nou înfiin?at? care era scutit? de anumite d?ri. Ora?ul, a?ezat în mijlocul Câmpiei B?r?ganului, era foarte vulnerabil la atacurile turcilor ?i t?tarilor; pentru a încuraja oamenii s? se a?eze aici, ei erau scuti?i de aceste d?ri, de aici ?i numele.

Jude?ul Ia?i – Ora?ul Ia?i: Ia?ii, deasemenea men?iona?i ca Jasones, Jassics, Jàszok, etc… sunt un fost popor sarmatic, parte din grupul Alanilor, care apare în secolul al XIV-lea în Moldova ?i Ungaria. O inscrip?ie ast?zi pierdut? pe o born? kilometric? roman? descoperit? în apropiere de Osijek (Croa?ia) în secolul al XVIII-lea men?ioneaz? existen?a unui Jassiorum municipium . Numele maghiar al ora?ului Ia?i (Jászvásár) înseamn? cuvânt cu cuvânt „Pia?a (Târgul) Ia?ilor”; numele vechi românesc, Târgul Ie?ilor (?i forma alternativ? Ia?ii), ar putea avea aceea?i semnifica?ie.

Jude?ul Maramure? – probabil compus din Mara (origine traco-dacic?: stânc?, înrudit cu „mal”) ?i Mure?

  • Ora?ul Baia Mare – Localitatea este atestat? documentar pentru prima oar? în 1329, ca ?i Râul Doamnelor, (Rivulus Dominarum) într-un act al cancelariei regelui Carol Robert. Ca ?i recompens? pentru lupta dus? de Ioan de Hunedoara împotriva turcilor, regiunea B?ii Mari a trecut în anul 1446 în proprietatea lui. El va dispune ridicarea Catedralei Sfântul ?tefan, din care în prezent se mai p?streaz? doar Turnul ?tefan. În 1469 regele Matia Corvin a acordat localit??ii dreptul de a se înconjura cu ziduri de ap?rare, astfel fiind construit? cetatea medieval? a B?ii Mari.

Jude?ul Mehedin?i – din maghiar? méhed, prisac?, stupin?. Este motivul pentru care vechea stem? a jude?ului avea reprezentate mai multe albine.

  • Ora?ul Drobeta Turnu Severin – Drobeta a fost prima cetate din piatr? ridicat? în Dacia (103-105) de împ?ratul Traian, un castru roman de ap?rare ?i un important centru militar ?i politic, ini?ial fiind construit pentru a ad?posti 500 de solda?i care asigurau paza podului construit de Apolodor din Damasc, care asigura trecerea Romanilor peste Dun?re, în Dacia. Turnu Severin – probabil de la împ?ratul roman Septimius Severus, care a construit un turn pentru a comemora o victorie. Cetatea Severinului a fost zidit? de Regatul Maghiar ca centru strategic militar constituit împotriva ?aratului Bulgar de Vidin, în vecin?tatea ruinelor castrului roman al Drobetei. Biserica latin? din incinta cet??ii medievale a fost pus? sub patronajul sfântului Severin de Noricum, de la care, se pare, provine numele a?ez?rii.

Jude?ul Mure? – dup? râul Mure?, cunoscut înc? pe vremea dacilor sub numele de Maris

  • Ora?ul Târgu Mure? – (mai demult Mure?-O?orhei, O?orheiu, Târgul Mure?ului) Ora?ul este atestat din 1332, ca Novum Forum Siculorum (Târgul Nou al Secuilor) în lista de zeciuial? (dijm?) papal?. Apoi, în anul 1349, apare men?ionat în diplomele regelui Ludovic I al Ungariei, în forma maghiar? Sekulvasarhel, care cu trecerea timpului a devenit Székelyvásárhely. Majoritatea etnografilor afirm? c? prima parte (székely, adic? secuiesc) a numelui ora?ului provine din a?ezarea sa geografic?. Scaunele secuie?ti au fost unit??i de administrare judec?toreasc? ale secuilor din Transilvania. Ora?ul Târgu Mure? a fost re?edin?a scaunului Mure? din evul mediu ?i pân? la desfiin?area scaunelor secuie?ti ?i s?se?ti din anul 1876, când a devenit re?edin?a comitatului Mure?-Turda.

 Sursa, Wikipedia

Continuare partea a patra…

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.