Pu?in? istorie nu stric? – etimologie (2)

Continu?m postarea anterioar?

Jude?ul Bra?ov (fost ?ara Bârsei) – Prin metateza cuvântului bîrs? /bârs?. Acesta este considerat de c?tre lingvi?ti ca fiind autohnton (origine dacic?).

  • Ora?ul Bra?ov – Nu exist? o etimologie unanim recuoscut?. Sugestiile includ: denumire slav?, în baza numelui propriu Bra?a, denumire râului Bra?ov, Fluvium Brassou, atestat din anii 1300, azi identificat de cei mai mul?i speciali?ti cu râul Graft/Pietrele lui Solomon,  mult mai mare ?i mai învolburat atunci (bara šu = „ap? cenu?ie”). Numele ora?ului este strâns legat de cetatea Bra?ovia, ridicat? pe vârful Tâmpei, men?ionat? pentru prima dat? într-un document din 1434. Este unul dintre cele ?apte castele care a dat numele german al Transilvaniei: Siebenbürgen. Construc?ia aflat? între vârful ?i ?aua Tâmpei se presupune c? ar fi fost ridicat? în timpul cavalerilor teutoni, între 1212 ?i 1218, iar dac? nu, atunci cu siguran?? înt?rit?. La 1241 abia au timp câteva familii de bra?oveni s? se ad?posteasc? în ea din calea n?v?lirii t?tarilor. În anul 1395, înaintea declan??rii r?zboiului cu turcii, Mircea cel B?trân ?i-a ad?postit familia în cetate. Dup? 24 de ani, la 1421, cetatea devine loc de refugiu pentru popula?ia Bra?ovului, amenin?at? de sultanul Murad II. În acela?i an, cetatea este dat? ca z?log sultanului, turcii dominând de pe în?l?ime ora?ul. Fortifica?ia devine astfel periculoas? pentru bra?oveni ?i întreaga zon?. Dup? ce reu?esc s-o r?scumpere cu ajutorul lui Iancu de Hunedoara, or??enii decid d?râmarea acesteia. Pietrele rezultate au fost folosite la înt?rirea cet??ii din vale, care tocmai se construia.

Jude?ul Br?ila – Ora?ul Br?ila: Referitor la numele Br?ilei, acesta este un toponim clar de origine autohton?. El provine dintr-un toponim asem?n?tor cu toponimele tracice sud-dun?rene ca Bragylor-Bragiola în care gi se va transforma în i. Este tipic românesc fiind atestat documentar înc? din evul mediu ca nume personal. În unele lucr?ri s-au men?ionat formele de limb? greac? Proilaba, de limb? slav? ca Proilava, de limb? turc?, ca Ibraila ?i alte forme ca Brilaga sau Braylaum. Vechii istorici atribuie numelui o origine indo-european?, (bhreg) însemnând pisc vertical cu referire clar? asupra pozi?iei geografice a ora?ului, mai precis asupra malului înalt, adic? a piscului sau versantului vertical ce sare în ochi privit din amonte, adic? de c?l?torul ce vine din Gala?i pe Dun?re, de aici ?i cel?lalt nume existent de “Piscul Br?ilei”, acordat ora?ului în trecut. Br?ila este pomenit? în leg?tur? cu îns??i intemeierea ??rii Române?ti prin desc?lecat: „Iar noroadele ce pogorâse cu dânsul (cu Radu Vod?), unii s-au dat pre supt podgorie ajungând pân? în apa Siretului ?i pân? la Br?ila; iar al?ii s-au întins în jos, peste tot locul, de au f?cut ora?? ?i sate pân? în marginea Dun?rii ?i pân? în Olt ”

Jude?ul Buz?u – Ora?ul Buz?u: Plecând de la forma greceasc? ??????? (Mouseos), istoricul Vasile Pârvan considera c? numele Buz?ului vine de la forma tracic? Bouzeos, transcris gre?it (?? se pronun?? B în grece?te, ori în textul antic a fost omis ?). A emis ipoteza c? denumirea deriv? din radicalul trac Buzes, la care s-a ad?ugat sufixul -eu, form? a vechiului -aios (greco-latin). Un document din anul 376 men?ioneaz? un râu cu numele Mousaios, aceasta fiind cea mai veche atestare a numelui ora?ului, nume pe care l-a primit de la acest râu, pe al c?rui mal se afl?. În perioada medieval? a existat ?i o cetate a Buz?ului, despre care s-au p?strat doar câteva men?iuni în documente str?ine, iar târgul, men?ionat ca fiind deja existent la 1431, a devenit ?i sediu episcopal ortodox în secolul al XVI-lea.

Jude?ul Cara?-Severin – râul Cara? – cuvântul serbo-croat Kraš (zon? calcaroas?)

  • Ora?ul Re?i?a: este atestat inca in secolul al XV-lea cu numele de Rechyoka si Rechycha. Cercetarile arheologice au descoperit in acest spatiu urme de locuire din perioada neolitica, dacica si romana. Este mentionat in 1673 cu numele Reszinitza, ai carei locuitori plateau impozite catre pasalacul Timisoarei, iar in anii 1690 – 1700, izvoarele o amintesc ca depinzand de Districtul Bocsei impreuna cu alte localitati din Valea Barzavei. Ea devine din 3 iulie 1771 locul de întemeiere a celui mai vechi ?i important centru metalurgic de pe continentul european. Odat? cu na?terea uzinelor, se pun bazele Re?i?ei industriale.

Jude?ul C?l?ra?i – ora?ul C?l?ra?i – cuvântul c?l?ra?, corp militar auxiliar în evul mediu, în ?ara Româneasc? sau c?l?ra?ii ?tafetari, care f?ceau serviciul de curierat pe traseul Bucure?ti – Constantinopol. Sunt organiza?i cel mai probabil în vremea domnitorului Constantin Brâncoveanu, primul document p?strat care-i aminte?te dateaz? de la 25 mai 1722. De la ace?ti c?l?ra?i ?tafetari, care dup? terminarea serviciului s-au stabilit în a?ezarea ce avea s? fie cunoscut? sub denumirea de “satul c?l?ra?ilor” sau C?l?ra?i.

Jude?ul Cluj – Ora?ul Cluj Napoca – Numele de Cluj provine din latinescul Castrum Clus, folosit pentru întâia oar? în secolul al XII-lea pentru a numi Cetatea Clujului. Cuvântul latin clusa înseamn? închis (în italian? chiuso) ?i se refer? la situarea Clujului într-un loc închis, înconjurat de dealuri. Echivalentul german, Klause, este p?strat în denumirea Klausenburg. Prima atestare documentar? a unei a?ez?ri pe teritoriul de ast?zi al Clujului a fost f?cut? de geograful grec Claudius Ptolemeu, care a men?ionat aici una dintre cele mai însemnate localit??i din Dacia, cu numele Napuca. Cea dintâi atestare a Napocii romane dateaz? din perioada imediat urm?toare r?zboaielor de cucerire a Daciei, din anii 107-108. Prin decretul Consiliului de Stat nr. 194 din 16 octombrie 1974, semnat de Nicolae Ceau?escu ?i publicat în Buletinul Oficial al RSR din 18 octombrie 1974, municipiului Cluj i-a fost atribuit numele Cluj-Napoca, “pentru a eterniza denumirea acestei str?vechi a?ez?ri – m?rturie a vechimii ?i continuit??ii poporului român pe aceste meleaguri.

Jude?ul Constan?aOra?ul Constan?a – este ora?ul cel mai vechi atestat de pe teritoriul României. Prima atestare documentar? dateaz? din 657 î.Hr. când pe locul actualei peninsule (?i chiar sub apele de azi, în dreptul Cazinoului) s-a format o colonie greac? numit? Tomis. Localitatea a fost cucerit? de romani în 71 î.Hr. ?i redenumit? Constantiana dup? sora împ?ratului Constantin cel Mare. Publius Ovidius Naso, poetul roman, ?i-a g?sit exilul între anii 8-17 ?i a petrecut în Constantiana ultimii opt ani din via??.

Jude?ul Covasna – cuvântul slavon Cvaz (acri?or, referitor la gustul apelor minerale din zon?)

  • Ora?ul Sfântu Gheorghe – Ora?ul a primit numele dup? hramul bisericii: Sfântu Gheorghe. A?ezarea este men?ionat? prima dat? în anul 1332. Sfântu Gheorghe avea eparhie independent? ?i preotul pl?tea 15 banali în dijma papal?. Ca ora? (civitas) Sfântu Gheorghe este men?ionat prima dat? într-un document din anul 1461, iar într-un alt document din 1492 figureaz? deja ca ora? privilegiat.

Jude?ul Dâmbovi?a – posibil dup? râul Dâmbovi?a, cuvântul dâmb + sufix -i?a, dar particula -ov ar putea ar?ta o origine slavon?.

  • Ora?ul Târgovi?te – În cartierul Suseni din actualul Târgovi?te s-au g?sit urme ale unei a?ez?ri din sec. II-V peste care este suprapus? alta protoromân? din sec. VIII-X. Peste acestea, s-a format o a?ezare rural? în sec. XII-XIV, din care s-a dezvoltat târgul medieval. Perioada medieval? i-a adus recunoa?terea ca târg de importan?? european?, unde se schimbau m?rfuri sosite din trei continente cu cele ale produc?torilor locali. În timpul domniei lui Mircea cel B?trân ora?ul a devenit principala re?edin?? domneasc? a ??rii Române?ti. Tot în timpul acestui domnitor a fost ref?cut? Curtea Domneasc?, ale c?rei ruine împrejmuiesc ast?zi Turnul Chindiei; ultimele cercet?ri arheologice au avansat ideea c? o curte a fost ridicat? aici înainte de Mircea cel B?trân.

Sursa, Wikipedia

Continuare partea a treia…

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.