Stresul telefoanelor mobile

Mie unul nu-mi place s? vorbesc la telefon, fie el cu sau f?r? fir. Nu-mi place! Hai, 2-3-5 minute, fie. Dar nu m? ?ine cu orele c? m? plictisesc. Vrei s? vorbe?ti ceva cu mine, s? st?m mai mult de vorb?? Hai s? ne vedem. Ne vedem la mine, la tine sau la o teras? ?i st?m de vorb? pân? diminea??. Dar nu începe s? te dest?inui la telefon si s?-mi poveste?ti întâmplarea vie?ii tale c? m-ai pierdut. M-am plictisit dup? 5 minute ?i nu mai ascult ce zici.

Pentru mine telefoanele sunt ca sta?iile de emisie-recep?ie: suni, spui omului ce vrei ?i închizi. Punct. Bine, mai sunt ?i excep?ii, de exemplu când vorbe?ti cu o rud? din str?in?tate: dac? nu vorbi?i la telefon mai des atunci convorbirile devin lungi. S? zicem ca situa?ia asta este acceptabil?.

Telefoanele mobile pot crea un stres suplimentar (sau chiar mai multe).
Stresul unu: „Îngrijor?rile„. S? presupunem c? pleci din localitatea A c?tre B, cu ma?ina. Dai drumul la muzic?, cat mai tare (s? nu adormi) ?i cân?i. Peste un timp î?i vine a?a, de-odat? s? te ui?i la telefon ?i vezi c? ai nu ?tiu câte apeluri ratate: de la mama, de la tata, de la so?ie, de la copii, de la mai ?tiu eu cine. Toat? lumea î?i face gânduri: ce s-a întâmplat cu tine, pe unde e?ti, de ce nu r?spunzi la telefon, dac? s-a întâmplat ceva. Normal, dac? nu ai r?spuns la primul apel, lumea începe s? se îngrijoreze. ?i atunci alerteaz? pe al?ii, care, la rândul lor te sun?, tu nu r?spunzi ?i se îngrijoreaz? ?i ei. A?a c? îi iei pe to?i la rând ?i le explici c? nu ai auzit telefonul, e?ti bine, mai ai câteva zeci de Km ?i ajungi la destina?ie ?i a?a mai departe. 

Nu era mai bine când nu existau telefoanele mobile? Aveai de mers din A în B? Sunai de pe fix când plecai ?i te mai vedeau ceilal?i când ajungeai acas?. Nu aveau cum s? te sune s? te verifice, asta dac? nu te opreai tu din loc în loc s? mai bagi câte o fisa în telefoanele publice, s?-i suni. ?i cu toate c? întârziai, lumea nu se îngrijora ca acum.

Stresul doi: „Telefonul de la miezul nop?ii„. Te pui ?i tu ca omul pe pat, seara, s? tragi un pui de somn. ?i ui?i s?-?i închizi telefonul. Dac? se treze?te vreun „prieten” s? te sune, garantat o s?-?i vina s? dai cu el pe geam (sau cu amândoi). În afar? de faptul c? te-a speriat, te mai treze?te ?i din somn. ?i când vezi cine te sun? î?i mai faci ?i gânduri: ce e? de ce m? sun? la ora asta? s-a întâmplat ceva? Când colo omul e pu?in cherchelit ?i s-a pus s? dea telefoane. Î?i ia 10 minute s?-i explici c? dormeai ?i c? vrei s? te întorci la somn, dar omul are de vorbit, de dest?inuit. Scapi cu greu de el dar, ca s? fie totul complet, somnul t?u s-a dus pe undele radio.

Stresul trei: „al telefoanelor pierdute„. Dai s? pleci din casa ?i nu-?i g?se?ti telefonul. Bineîn?eles, e?ti ?i în întârziere. Te apuci s? cau?i peste tot, în cel mai sumbru ungher al casei, dar telefonul nu e de g?sit. Întrebi în stânga ?i în dreapta dac? au v?zut telefonul t?u. Bineîn?eles, nimeni nu l-a v?zut. Parc? a „intrat în p?mânt”. Dup? lungi c?ut?ri ?i nervi, când aproape vrei s? renun?i, î?i vine ideea salvatoare: rogi pe cineva din familie s? te sune. ?i atunci auzi melodia binecunoscut? r?sunând de undeva din fundul gen?ii: l-ai avut tot timpul cu tine.

Stresul patru: „nu scapi!„. Da, dac? ?i-ai cump?rat telefon mobil, nu mai scapi. To?i te sun?. E?ti de g?sit oricând (?i dac? nu e?ti de g?sit ajungi la stresul unu, mai sus). ?i te g?se?te toat? lumea, fie ea cunoscut?, fie necunoscut?, de vrei sau de nu vrei. 

Stresul cinci: „al telefoanelor inteligente„. ?i-ai luat telefon cu Android, Windows sau Mac? E?ti pierdut! Începe marea butoneala. Toat? ziua dai cu degetul pe ecran, cite?ti mailuri, intri pe net, cau?i re?ele Wi-Fi gratis, descarci jocuri, cau?i muzic?…. Ce s? mai zic, nu-l mai la?i din mân?. De fapt telefonul a devenit o extensie a mâinii tale. Îl la?i doar când îl pui la înc?rcat bateria, pentru c? într-o zi e desc?rcat?.

Stresul ?ase: „al telefoanelor demodate„. Telefoanele se demodeaz? cam la fel de repede cum scot casele de moda noile colec?ii La 3-6 luni apare ceva mai nou ?i mai ?mecher, pe care, bineîn?eles vrei s?-l ai. Apare un coleg cu un telefon cu o func?ionalitate nou? ?i deodat? devii nefericit. Brusc telefonul t?u nu-?i mai place. Ui?i c? ai petrecut zile în ?ir pe net ?i pe forumuri s? te documentezi, ai f?cut compara?ii între modele. Nu. Acum trebuie s? ai ?i tu aceea?i func?ionalitate, altfel nu mai ai pace. ?i, i?i cumperi un telefon nou.

Poate mai sunt ?i alte chestii stresante legate de telefonul mobil, dar nu-mi vin acum în minte. Zice?i-le voi.

Nu zic c? nu-s utile telefoanele mobile. Sunt, dar folosite cu modera?ie. Ai ceva de comunicat cuiva la distant?: suni spui repede ?i închizi. Ai de dat un apel de urgent?, la fel, scurt ?i la obiect. ?i atât. Restul este pierdere de timp. 

Vrei s? stai la palavre cu cineva? Mai bine la o bere in ora?. Nu-i a?a?

1 Comment

  1. Sunt utile cand nu ai timp sa te intalnesti cu cineva dar vrei sa fi la curent cu ce i se intampla. Mai sunt enervante si la munca, cand se face un amestec de tonuri de apel.

Lasă un răspuns

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.