Citind azi pe blogul lui arhi despre faptul ca Huidu vrea s? revin? pe sticl?, mi-am adus aminte de nel?murirea mea legat? de închisoarea cu suspendare. Ceea ce nu în?eleg eu este cum po?i primi închisoare cu suspendare pentru omor.
Este cunoscut faptul c? dac? persoana în cauz? se afl? la prima abatere, poate primi închisoare cu suspendare ?i nu cu executare. M? dep??e?te cum poate primi cineva închisoare cu suspendare în cazul uciderii, din culp? sau nu. Implic? riscul de a îl l?sa s? ajung? ?i la a doua abatere. În cazul unui accident rutier ?tiu c? în sentin?? sunt ?i restric?ii. De exemplu, Huidu nu mai are voie sa conduc? timp de 6 ani. Dar dup? acei 6 ani se poate urca din nou la volan. Dac? calc? din nou pedala ?i dep??e?te aiurea ?i doamne fere?te repet? figura, cine este vinovat? Nu m? în?elege?i gre?it, nu ii doresc asta. Doar c? scenariu este perfect valabil. L?sând cazul Huidu la o parte, sunt mul?i care se urc? la volan chiar ?i având carnetul suspendat. Pe sistemul doar nu m? prinde poli?ia fix pe mine.
Din punctul meu de vedere, singura situa?ie în care omorul nu este din culp?, este legitima ap?rare. În rest, suntem responsabili de ac?iunile noastre. Mai ales la volan. Trebuie s? fim responsabili, chiar dac? ne sar pietonii în fa??. ?i ?tiu despre ce vorbesc, mi-au s?rit oameni în fa?? în timp ce luam curbe sau mi-au s?rit cai nelega?i în mijlocul drumului. Cel mai fric? îmi este noapte, prin sate neluminate. Dar este un risc pe care trebuie s? mi-l asum pentru c? am ales s? am carnet de conducere.
Oricum nici în general nu prea în?eleg conceptul de închisoare cu suspendare. Ori este fapta de închisoare ori nu este. Atunci când e?ti l?sat în libertate, de?i ai anumite restric?ii, este mai tentant s? le fentezi. ?i mult mai u?or decât dac? te-ai afla în închisoare. Plus c? suntem în România, unde to?i ne consider?m un pui de smecher. La noi oamenii nu gândesc nu are cum s? mi se întâmple mie. Nu. La noi oamenii se gândesc las?, dac? mi se întâmpl? mie sigur rezolv cu cineva.
Ingrid, cred ca faci niste mici confuzii legate de termenul juridic de ‘omor din culpa’ – „singura situa?ie în care omorul nu este din culp?, este legitima ap?rare”. Sunt nenumarate cazuri in care nu e vorba de omor din culpa si nici de legitima aparare (crima cu premeditare, de exemplu); termenul juridic de ‘omor din culpa’ poate fi echivalat intr-o oarecare masura cu ‘omor prin/din imprudenta’.
In general omorul din culpa la prima abatere nu se sanctioneaza cu inchisoare cu executare, pentru ca in definitie intra deosebit de multe cazuri. Daca lucrezi pe santier si ai uitat o caramida langa un geam, dupa care a batut vantul si i-a picat in cap unui individ (care e decedat), esti acuzat de omor din culpa. In general (art. 178 CP), o fapta e din culpa atunci cand autorul nu prevede rezultatul faptei, desi putea sa il prevada, sau il prevezi, dar nu il accepti, considerand ca nu se va produce.
Inchisoarea cu suspendare e un concept des intalnit si – cum sunt sigur ca stii – in cazul in care autorul recidiveaza, pedeapsa initiala se ‘reactiveaza’ (adica va executa si prima pedeapsa). Glumind putin, e ca in copilarie cand ne spuneau parintii ‘nu-ti fac nimic acum, daca se mai intampla o data, nu mai iesi din casa 3 saptamani !’
Adi, ma asteptam la un comentariu moralizator din punct de vedere juridic pentru ca nu am studiat deloc definitia lor. Pentru mine, ca simplu cetateannomor din culpa include crima cu premeditare si toate tipurile de omor.
Eu sunt mai stricta in ceea ce priveste asumarea responsabilitatii in privinta urmarilor actiunilor noastre. Atunci cand lucrezi pe un sartier si ai uitat caramida langa geam si din cauza asta a murit un om, cineva trebuie sa isi asume responsabilitatea pentru acest fapt. Nu a fost soarta ca a batut vantul ci neglijenta ca a fost uitata caramida acolo.
Cand este vorba de viata unui om posibil pierduta din cauza unor abateri, chiar si singulare, nu cred ca e cazul sa glumim cu sentinte ca „inchinsoare cu suspendare”. Pentru mine asta reprezinta o astfel de sentinta, oricare ar fi termenul juridic atribuit ideii de omor. Nu exista mort mai putin mort decat altul.