Ipocrizie

Pentru c? tot este ziua fericirii ast?zi, m-am gândit s? scriu despre ipocrizie, pref?c?torie. Cu to?ii afi??m un anumit nivel de pref?c?torie pentru a ob?ine diferite foloase de la ceilal?i semeni ai no?tri. Problema este c? unii din noi exagereaz? cu ipocrizia afi?at?.

Ce este ipocrizia? Lips? de sinceritate. Frica de a ar?ta adev?ratul t?u mod de gândire. Frica de a fi judecat pentru propriile convingeri. Neputin?a de a îi considera egali ?i la fel de pl?cu?i pe cei din jurul t?u ?i tendin?a de a ascunde acest fapt. Neputin?a de a î?i accepta condi?ia. Ipocrizia este ?i duplicitate. Atunci când judeci o persoana pentru vicii pe care ?i tu le ai sau le-ai avut la un moment dat. Ipocrizia este r?utate ascuns? sub masca unei bun?t??i infinite.

În?eleg c? diploma?ia presupune o doz? de ipocrizie, dar este una foarte mic?. În?eleg necesitatea acestei doze mici de ipocrizie, te scap? de unele situa?ii pe care nu vrei s? le justifici pe moment ?i atunci te prefaci c? e?ti de acord cu situa?ia dat?.

Nu în?eleg atitudinea ipocrit? exagerat? ?i de lung? durat?. Ipocrizia care devine un mod de a fi. Nu în?eleg de ce trebuie s? m? prefac c? îmi place o persoan? dac? nu este a?a. Nu v?d de ce mi-ar fi fric? s? recunosc defecte în cei de lâng? mine ?i atitudinea mea fa?? de ei s? fie raportat? caracterului lor.  Dac? nu î?i place o persoan? pur ?i simplu o evi?i. Nu te por?i nici excesiv de urât dar nici excesiv de frumos. Iar când interac?iunea cu ea este absolut necesar?, fi politicos dar nu prietenos.

Nu trebuie s? fim cu to?ii prieteni, nu trebuie s? ne prefacem c? ne face deosebit? pl?cere compania tuturor oamenilor din jurul nostru. Nici m?car dac? avem un interes ascuns. Pref?c?toria se simte ?i deranjeaz?. Zâmbetul fals se simte. Râsul fals se simte. Remarcile lingu?itoare se simt. Dac? nu e?ti capabil s? faci un compliment sincer mai bine taci. La fel se bine se simte ?i când te prefaci c? nu în?elegi situa?ia, doar pentru a î?i urm?ri interesul.  Situa?ia aceea când cineva „face pe prostul”( cum se zice în popor) pentru a î?i îndeplini scopul.

Din p?cate sinceritatea a devenit mai degrab? un defect decât o calitate. Din ce în ce mai pu?ini oameni apreciaz? sinceritatea. Desigur, trebuie g?sit un echilibru între sinceritate ?i diploma?ie, r?utate ?i polite?e. Dar eu zic c? merit? acest efort.

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *