Home Istorie Pu?in? istorie nu stric? – etimologie (1)

Pu?in? istorie nu stric? – etimologie (1)

12 min read
4
0
134

Ideea mi-a venit în urma unei discu?ii avute cu un coleg ieri, despre etimologia (provenien?a) numelor cartierelor din Bucure?ti. O s? revin cu aceast? informa?ie într-o postare viitoare.

Etimologia jude?elor ?i re?edin?elor de jude?: sursele celor de mai jos sunt Wikipedia ?i portalurile prim?riilor.

O s? împart informa?iile în mai multe post?ri, deci, dac? vre?i s? afla?i mai multe, v? a?tept s? reveni?i.

Jude?ul ALBA – din latin? „albus” însemnând”alb”.  În timpul st?pânirii romane au fost întemeiate, datorit? z?c?mintelor miniere din regiunea Apuseni, a?ez?ri ca de exemplu Apulum (ast?zi Alba Iulia), Ampelum (Zlatna), Apulon (Piatra Craivii) ?i colonii Aurelia Apulensis, Nova Apulensis, Alburnus Maior (Ro?ia Montan?) ?i Brucla (Aiud).

  • Ora?ul Alba Iulia – Dup? retragerea romanilor de pe teritoriul Daciei nordice, urmeaz? o perioad? controversat? de unii istorici. Aceasta este urmat? de perioada voievodatelor, iar în aceast? regiune se chema „voievodatul de la B?lgrad”. În cadrul statului maghiar întemeiat în 1000 de regele ?tefan I, apare „Principatul Transilvaniei” cu capitala la Alba Iulia (Gyulafehérvár, „Cetatea Alb? (a lui) Gyula”. Gyula era denumirea unui rang de maxim? importan?? în perioada p?gân? a maghiarimii ?i totodat?, probabil, un nume propriu, de principe).

Jude?ul Arad ?i ora?ul Arad, etimologie incert? – Descoperirile arheologice certific? existen?a unor sate în zona ora?ului actual ?i împrejurimi, începând cu secolul al XI-lea. Din aceea?i perioad?, respectiv anii 1080 – 1090 dateaz? ?i prima men?ionare scris? a toponimului Orod. Tot ceea ce a r?mas din vechea re?edin?? ecleziast? ?i comunitar?, sunt ruinele catedralei din Vladimirescu, indicând pozi?ia lui veterum Orod (vechiul Arad). Începând cu secolul al XV-lea, documentele men?ioneaz? Aradul ca fiind civitas sau oppidum. Istoricii se contrazic referitor la rela?ia dintre vechiul Orod, situat în Vladimirescu, ?i ulterior men?ionatul Arad, aflat strict în zona ora?ului modern. Unii le cred a?ez?ri complet diferite, pe când al?ii presupun c? vechiul Orod s-a mutat în actualul amplasament al ora?ului, mai exact în zona actualului cartier Dr?g??ani.

Jude?ul Arge? – râul Arge?, pe vremea dacilor numit Argessos, probabil însemnând „str?lucitor”

  • Ora?ul Pite?ti – Pite?tiul este una dintre cele mai vechi a?ez?ri umane din România. Nicolae Iorga consider? ca numele Pite?ti provine de la antroponimul „Pitul”, „Ca s? se ajung? la Câmpulung, cine vrea s? se coboare la satul Pitului, de unde Pite?tii (cf. Pitulescu, Titu, Tite?ti), care, fiind la r?scruce, a devenit mai târziu târg si la urm? ora?, trebuie s? încalece spin?rile de dealuri …”. Aurelian Sacerdoteanu ar?ta c? „în nume trebuie admis ca sigur radicalul Pit. Radicalul Pit intrat în toponimie trebuie s? fie foarte vechi, de vreme ce i s-a pierdut sensul. Ad?ugarea sufixului -e?ti arat? de asemenea o perioad? str?veche. Raritatea toponimului Pite?ti impune concluzia c? nu provine prin fenomenul de roire a satelor”. Iorgu Iordan ar?ta urm?toarele: „Pitea = pit?, pâine, cu sufixul –ea”.

Jude?ul Bac?u – etimologie incert?, pentru care exist? mai multe variante posibile: un conduc?tor local numit Bako, fructul strugurelui, care cre?te în vecin?tate (bac?) sau chiar zeul Bachus.

  • Ora?ul Bac?u – Marele istoric Nicolae Iorga este de p?rere c? denumirea ora?ului Bac?u este de origine maghiar? (ca Adjudul ?i Sascutul). În acest sens, mare?alul Antonescu a ordonat efectuarea lucr?rilor pentru românizarea nomenclaturii localit??ilor din România, ordin prin care urma s? se schimbe denumirea ora?ului Bac?u, care era considerat? ca fiind de sorginte maghiar?, cu una româneasc?, Gura Bistri?ei. Men?ionarea ora?ului pe un act oficial dateaz? înc? din 1399. În arhivele Vaticanului, pe h?r?ile Evului Mediu precum ?i în alte documente latine, Bac?ul apare sub numele de Bacovia, sau Ad Bacum. În 1399, ora?ul este men?ionat în Documentul lui Iuga Vod?, prin care se d? carte de judecat? între sp?tarul R?ducanu cu r?ze?ii satului Br?tila, din ?inutul Bac?ului. La 15 aprilie 1400, afl?m ca în Bac?u se afl? o parte a Cavalerilor Ioani?i, numi?i mai târziu Cavalerii de Malta. O scrisoare este trimis? in Civitas Bachovien de Papa Bonifaciu al II-lea. În 1409 studia la Cracovia, studentul b?c?uan Gregorias de Bachwya. Ceva mai târziu, în 5 martie 1431, localitatea este numita în civitate Bako.

Jude?ul Bihor – etimologie incert?. Probabil din sârbe?te vihor (volbur?), dar e posibil? ?i o etimologie traco-dacic?, dup? numele cet??ii „Biharea” din bi (doi) + harati (a lua, a duce), posibil cu sens de dou? posesiuni.

  • Ora?ul Oradea – (în latin? Varadinum) Conform Cronicii Pictate de la Viena regele Ladislau I „a g?sit în parohia fort?re?ei Bihor, între fluviile Cri?, într-o vân?toare, un loc unde, la îndemnul îngerilor, a hot?rât s? ridice în cinstea Fecioarei Maria o m?n?stire, loc pe care l-a numit Varad”.  Aceast? m?n?stire a constituit leag?nul episcopiei romano-catolice de Oradea, al c?rei întemeietor ?i patron spiritual a fost regele Ladislau.

Jude?ul Bistri?a-N?s?ud – etimologie incert?: râul ?i ora?ul Bistri?a – denumire de origine slavon? (ap? repede)

  • Ora?ul N?s?ud – cuvântul german Nussdorf (Satul nucilor). Cunoscut ca re?edin?? pentru Districtul Gr?niceresc N?s?ud sau Al doilea Regiment Valah de Infanterie Gr?nicereasc? nr.17, înfiintat în anul 1762. O bun? parte dintre solda?ii regimentului n?s?udean a luptat la Austerlitz sau la Arcole (Areda Venetiei) împotriva lui Napoleon Bonaparte. Prin vitejia lor, ace?tia ?i-au câ?tigat un temut renume în acea vreme, acela de „c?tanele negre”. Nãsãudul este binecunoscut din romanul „Ion” a lui Liviu Rebreanu, unde numele localitã?ii este Armadia.

 Jude?ul Boto?ani – Ora?ul Boto?ani: Originea numelui de Boto?ani este destul de incert?, dar sunt posibile urm?toarele explica?ii: prima ar fi c? ora?ul î?i trage numele de la un boier pe nume Bota?, care a tr?it pe aceste meleaguri la începutul mileniului II. Numele familiei „Bota?” sau „Bot??ani” este pomenit în documente foarte vechi înc? de pe timpul lui ?tefan cel Mare, ca una din familiile alese ale Moldovei. A doua variant?, de la antroponimul „Botos”, a treia de la regionalismul „boto?” însemnând „c?pu??”; alte variante ar fi cuvintele „botos” sau „boto?ei”.

Sursa, Wikipedia

Continuare partea a doua…

Load More Related Articles
  • 27 de ani de reforma in Invatamant

    „Calificativul pe care l-as da invatamantului romanesc e undeva in jur de 7. L-am da…
  • De-a Monopoly in Justitie

    Bai, deci nu poti sa te numesti Ministru al Justitiei si sa dai astfel de legi fara sa te …
  • Nesimtim bine

    A nesimti – nesimtire – nesimtim! Nesimtim bine! Ajung acasa seara, intru in b…
Load More By mirceacelbatran
Load More In Istorie

4 Comments

  1. Cristina

    iunie 9, 2014 at 1:10 pm

    Nu am vazut Judetul Ilfov cu Orasul Bucuresti.

    Reply

  2. mirceacelbatran

    iunie 10, 2014 at 3:41 pm

  3. […] Ora?ul Foc?ani – Denumit în multe scrieri „Ora?ul de pe Milcov”, râul pe care voievodul ?tefan cel Mare a stabilit hotarul dintre Moldova ?i ?ara Româneasc? în anul 1482, localitatea a intrat în con?tiin?a oamenilor drept „ora?ul Unirii”. Toponomia ora?ului Foc?ani se trage de la numele familiei Foc?a, „moldoveni buni ?i drep?i din vremea lui ?tefan cel Mare”. Un moment important în istoria Foc?aniului îl constituie perioada Unirii de la 1859, ora?ul legându-?i numele de acest act na?ional pentru totdeauna. La Foc?ani a func?ionat, între anii 1859 ?i 1862, Comisia Central? îns?rcinat? cu elaborarea legilor comune celor dou? Principate. sursa: micivorbemari.ro […]

    Reply

  4. […] Ora?ul Foc?ani – Denumit în multe scrieri „Ora?ul de pe Milcov”, râul pe care voievodul ?tefan cel Mare a stabilit hotarul dintre Moldova ?i ?ara Româneasc? în anul 1482, localitatea a intrat în con?tiin?a oamenilor drept „ora?ul Unirii”. Toponomia ora?ului Foc?ani se trage de la numele familiei Foc?a, „moldoveni buni ?i drep?i din vremea lui ?tefan cel Mare”. Un moment important în istoria Foc?aniului îl constituie perioada Unirii de la 1859, ora?ul legându-?i numele de acest act na?ional pentru totdeauna. La Foc?ani a func?ionat, între anii 1859 ?i 1862, Comisia Central? îns?rcinat? cu elaborarea legilor comune celor dou? Principate. sursa: micivorbemari.ro […]

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Check Also

27 de ani de reforma in Invatamant

„Calificativul pe care l-as da invatamantului romanesc e undeva in jur de 7. L-am da…