Ne imagin?m un Cr?ciun f?r? brad?

V-a?i imagina vreodat? un Cr?ciun f?r? bradul împodobit? Probabil c? acum câ?iva zeci de ani nimeni nu ar fi conceput a?a ceva. Dar, sunt zone ale globului unde nu se mai p?streaz? acest obicei. ?i motivul este bizar.

S? cit?m din pres?:

Autorit??ile din Belgia ?i Danemarca fac dovada unei toleran?e excep?ionale în ceea ce prive?te minorit??ile religioase. Astfel, administra?ia unui or??el situat nu departe de Copenhaga a interzis instalarea pomului de Cr?ciun în pia?a central?, interdic?ia vizând nu doar pomii municipali, ci ?i cei instala?i din fonduri private, transmite postul de radio danez BFM.

Explica?ia este simpl?: majoritatea func?ionarilor municipali sunt de religie musulman?. De aceea, sus?ine presa, ace?tia au decis s? fac? economii la s?rb?toarea cre?tin?, în schimb nu s-au zgârcit s? marcheze cu tot fastul s?rb?toarea Kurban Bayrami din bugetul municipal, aminte?te sursa citat?, preluat? de Agerpres.

Sursa, aici

Nu vreau s? critic nimic. Nu vreau s? intru în polemici pe teme religioase. Nu despre asta este vorba aici. Orice om este liber s? cread? în cine sau ce vrea.

Eu nu pot s? concep un Cr?ciun f?r? bradul ornat. ?i chiar dac? nu a? fi cre?tin, ?inând cont c? am fost crescut în spiritul Cr?ciunului, un Decembrie f?r? bradul împodobit nu ar mai fi la fel. Chiar ?i pe vremea comuni?tilor tot aveam bradul în cas?, plin de globule?e ?i îl a?teptam pe Mo? Geril?.

Dac? nu ar fi fost ?tirea aceasta nu mi-a? fi pus niciodat? problema legendei bradului de Cr?ciun. Am descoperit îns? ca nu este doar una, ci sunt o mul?ime de legende, aproape toate cu tent? religioas?.

…………………..

Cea mai întâlnit? este cea în care Maria, fugind de solda?ii lui Irod, a încercat s? ascund? pruncul între ramurile unui stejar, dar acesta a refuzat de fric?, în timp ce un br?du? i-a acoperit, ferindu-i astfel de privirile solda?ilor. Drept mul?umire Fecioara i-a urzit bradului s? r?mân? mereu verde ?i s? fie iubit de copii.

O alt? legend? spune c? cei trei magi au adus cu ei un br?du? micu?, când au venit s? se închine lui Isus, punând în el darurile aduse. Iar în amintirea lor a r?mas obiceiul s? se împodobeasc? bradul de Cr?ciun.

Sfântul Bonifaciu are ?i el numele legat de o legend? a bradului: dorind s? salveze de la sacrificiu un copil, care trebuia adus jertf? unui zeu germanic, a doborât stejarul de care acesta era legat, iar în locul acestuia a r?s?rit un brad.

Martin Luther, întemeietorul protestantismului ar fi a?ezat odat? o lumânare aprins? într-un brad, dup? ce a v?zut, într-o noapte, în timp ce se întorcea acas?, cum sclipeau luminile stelelor în ramurile acoperite cu z?pad? ale brazilor dintr-o p?dure.

Bradul, prin forma lui, simboliza Sfânta Treime. În secolul 12 în Europa bradul era a?ezat în cas? cu vârful în jos.

…………………..

Oricât ar fi de adev?rate sau neadev?rate aceste legende, oricât ar avea sau nu leg?tur? cu religia, a renun?a la o tradi?ie ?i la un simbol nu mi se pare în regul?. Bradul nu este numai simbolul Cr?ciunului, este simbolul vie?ii, al continuit??ii. Împodobirea bradului, aprinderea luminilor, au farmecul lor. Lumea parc? devine mai vesel? ?i mai bun? în acele momente. Oricât ai fi de sup?rat tot ai o secund? de bucurie când vezi un brad împodobit.

A?a am fost crescu?i, noi, europenii. Oamenii din alte zone ale globului au alte obiceiuri. ?i e normal, pân? la urm?. În?eleg ?i faptul c?, atunci când majoritatea locuitorilor unei regiuni (??ri, ora?) sunt de alt? religie, sunt îndrept??i?i s? ia m?suri pentru ei (istoria ne este martor? c? aceste lucruri s-au întâmplat dup? toate r?zboaiele de cucerire).

Dar s? iei o m?sur? ca acesta doar pentru a atrage voturi ?i electorat, nu mi se pare normal deloc.

Cit?m:

În încercarea de a ob?ine cât mai multe voturi din partea electoratului musulman, autorit??ile risc? s? piard? electoratul clasic european, atrag aten?ia unii exper?i.

4 thoughts on “Ne imagin?m un Cr?ciun f?r? brad?”

  1. Asta nu are leg?tur? nici cu religia, nici cu cultura, cu nimic.

    Are leg?tur? pur ?i simplu cu la?itate, fric?.

    Practic ne este fric? de musulmani, c? sar cu furcile, sau chiar bombele pe noi.

    Drept urmare, ca s? nu-i discrimin?m, c?-s violen?i, îi discrimin?m pe cre?tini sau budi?ti, sau alte crezuri mai pa?nice, c? ??tia tac ?i nu-i a?teapt? virgine dup? moarte.

    E o la?itate politic?, pur ?i simplu nici o administra?ie nu vrea s?-?i asume riscul unor conflicte, drept urmare le d?m de bun? voie tot.
    Nu zic c? e r?u s? evit?m conflicte, e ceva normal, civilizat, doar pentru asta suntem în Europa, ?i nu în jungl?.

    Dar în momentul în care renun??m la libertate pentru securitate…
    Frankling a zis-o cel mai bine:

    They that can give up essential liberty to purchase a little temporary safety, deserve neither liberty nor safety.

    Copiii no?trii vor cre?te împreun? cu 5 rug?ciuni c?tre Allah, vom întrerupe programele ?colare pentru ei, companiile vor lua liber, ?edin?ele de guvern se vor opri, toate pentru a nu discrimina minoritatea.

    1. Mda….dar tot nu inteleg de ce au preferat sa angajeze musulmani in administratie in orasele respective, devenind ei cei care iau deciziile, ca majoritate.

      Nu am vazut pana acum niciun oras din peninsula Araba in care a fie majoritari europenii. Oricum, si daca ar fi, nu i-ar lasa arabii sa ia deciziile…

  2. Mie mi-e indiferent daca sunt brazi sau nu, daca-s luminite sau alte cele, nu prea sunt penetrat de spiritul sarbatorilor dar aici e o problema de impunere a vointei unei minoritati, asa cum a spus si Ingrid iar acest lucru nu trebuie tolerat nicaieri pentru ca acesti oameni ar fi sarit de fund in sus daca le interziceai vre-o sarbatoare.

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *