Obiceiuri vechi – Nunta la sat

Discutam într-o zi cu var?-mea despre cum erau nun?ile la sate cu vreo 20 de ani în urma ?i cum sunt acum. Mai sunt pu?ine localit??i unde se p?streaz? obiceiurile.

La bunica mea, în jude?ul Arges, nunta era o adev?rat? s?rb?toare, care dura ca nun?ile împ?r??e?ti, trei zile ?i  trei nop?i. 

De fapt erau mai multe zile, pentru c? totul începea joia când zestrea miresei era dus? de la casa ei la casa mirelui. Se f?cea un alai de c?ru?e, împodobite cu fel ?i fel de ornamente, p?turi înflorate, lucrate la r?zboiul de ?esut, ?tergare. În prima c?ru?? „trona” lada de zestre. Bineîn?eles, toat? lumea era îmbr?cat? în costume populare ?i fl?c?ii aveau la ei câte o plosc? cu ?uic? sau vin.

Vinerea era lini?te, toat? lumea se preg?tea pentru ce avea s? urmeze.

Sâmb?t? diminea??, fl?c?ii satului mergeau cu c?ru?ele la p?dure, unde t?iau crengi de brad. Caii erau ?es?la?i, aveau ciucuri ?i clopo?ei prin?i de c?p?stru. Tot drumul fl?c?ii chiuiau, fluierau ?i cântau. Dup? ce c?ru?ele erau umplute cu crengi, se mergea la na?i, la ginere ?i la mireasa, unde por?ile erau împodobite.

Sâmb?t? seara era seara tineretului. Se f?cea ceea ce se cheam? fedele?ul, sau balul, de obicei la c?minul cultural. Sala era aranjat? pentru dans, scaunele erau trase pe margine. Horele erau începute de b?ie?ii satului care, pe parcurs, î?i tr?geau lâng? ei fetele nemaritate. Obiceiul era ca fetele s? se m?rite pân? la vârsta de 21-22 de ani. Dac? depa?eau aceast? v?rst?, deja erau fete mari ?i cu greu î?i mai g?seau vreun consort. 

Din când în când mai vedeai câte o mama care î?i indemna (de fapt împingea) fata s? între în hor? lâng? un anume b?iat. O hora dura, f?r? întrerupere, cam 30-40 de minute, a?a c? erau cam 6-7 hore în total toat? noaptea.

Duminic? dimnea?a, mirele venea la mireasa acas? s? o ia. Numai c? nu era u?or. În primul rand, la poart?, rudele miresei nu l?sau rudele mirelui s? intre în curte decât dac? se trecea printr-un ?ir de ora?ii ?i negocieri. Apoi, fl?c?ii care înso?eau mirele trebuiau s? g?seasc? mireasa, care fusese ascuns?. Trebuia g?sit ?i bradul. Dac? fl?c?ii nu se descurcau, mirele trebuia s? pl?teasc? s? îi fie adusa mireasa ?i abia atunci avea dreptul s? intre in curte. 

Odata mireasa g?sit?, se mergea la Prim?rie, unde se oficia cununia civil?, în jurul prânzului. La amiaz? se mergea la biseric? pentru cununia religioas?, care dura uneori ?i 2 ore, iar daca era var?, mai vedeai câte un nunta? care le?in?.

Dupa cununii se f?cea hora miresei, de obicei in mijlocul drumului, în fa?a por?ii mirelui. Atunci mireasa d?dea cadouri rudelor ei ?i ale mirelui. Toat? lumea se învârtea in cerc, l?utarii cântau pentru fiecare în parte, iar mireasa punea pe umerii rudelor cadoul lucrat de ea: o velin??, un prosop, o ie, orice se gândise ea ca i-ar prinde bine rudei.

Spre sear?, mirii, înso?i?i de alai, mergeau în sat s? invite nunta?ii la mas?.  Se mergea pe toate uli?ele, cu plosca cu ?uic? (mirele) ?i cea de vin (mireasa), din lemn sculptat frumos ?i se trecea pe la fiecare poart? (mai erau ?i excep?ii). Masa se organiza de obicei la cort ?i participa aproape tot satul. Foarte pu?in erau cei care nu veneau. Totul dura pân? diminea?a la 4-5 diminea?a.

Lunea era ziua în care se mai organiza mas? ?i dans pentru cei care nu putuser? veni duminica ?i pentru rude. Mai pu?in? lume, dar tot atâta veselie.

Era frumos, de?i mult mai obositor ca acum, ?inând cont de durata evenimentului. Erau frumoase obiceiurile, costumele populare. Era un eveniment la care participa aproape tot satul, oamenii se ajutau între ei cu bucurie.

Acum, lucrurile s-au schimbat. Lumea de la sate s-a „or??enizat”, nun?ile se fac la restaurante si f?r? prea multa b?taie de cap. Sunt ?i alte condi?ii materiale, iar tradi?iile se sting încet-încet. Pu?ini oameni mai vezi îmbr?ca?i în costume populare ?i nici meseria?i nu prea mai sunt, care s? le lucreze. Ii, fote ?i alte obiecte de îmbr?c?minte sau artizanale sunt cump?rate mai mult de turi?ti. 

Mai sunt înc? locuri în zonele de la munte, în Ardeal, Maramure?, Banat sau Bucovina (?i poate ?i altele) unde se mai p?streaz? din obiceiuri. Se mai organizeaz? festivaluri de muzic? ?i art? popular?. Se încearc? salvarea tradi?iilor, obiceiurilor, datinilor str?bune. 

Pân? la urma acestea ne reprezint? pe noi, ca neam Român.

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.